„Când Bunica a Aflat că Nepotul Ei Voia să o Dea Afară, a Luat o Decizie Drastică”**

Alexandru a fost întotdeauna un om al convenienței. S-a căsătorit cu Ana imediat după facultate și au avut rapid trei copii: Andrei, Ioana și Maria. Viața era agitată, iar banii erau puțini. Ideea de a lua un credit ipotecar pentru o casă părea descurajantă, mai ales cu costurile de trai în creștere. Așa că Alexandru a venit cu un plan pe care îl considera infailibil.

„De ce să ne chinuim cu un credit ipotecar când putem să așteptăm ca bunica să moară și să moștenim casa ei?” i-a spus el Anei într-o seară. Ana, care era la fel de stresată de situația lor financiară, a fost de acord cu reticență. S-au mutat în apartamentul soacrei lui Alexandru, o unitate mică cu două camere care era deja înghesuită cu doar cei cinci dintre ei.

Bunica, al cărei nume era Margareta, avea 78 de ani și era încă în putere. Trăise în casa ei confortabilă din suburbii de peste 50 de ani. Era plină de amintiri, de la nașterea copiilor ei până la zilele în care nepoții veneau în vizită. Margareta nu era conștientă de planul lui Alexandru, dar a observat tensiunea crescândă în familie.

Viața în apartamentul mic era departe de a fi ideală. Copiii trebuiau să împartă o cameră și nu era prea multă intimitate pentru nimeni. Mama Anei, Elena, era amabilă, dar și ea începea să se sature de situație. Își iubea nepoții, dar îi lipsea liniștea și pacea propriului spațiu.

Într-o zi, în timp ce Alexandru era la muncă, Ana s-a confesat mamei sale despre planul lui Alexandru. Elena a fost îngrozită. „Cum poate să gândească așa? Margareta este încă foarte vie și sănătoasă!” a exclamat ea. Ana a simțit un val de vinovăție, dar nu știa ce altceva să facă.

Elena a decis să o viziteze pe Margareta și să-i spună ce se întâmplă. Nu putea suporta gândul ca mama ei să fie folosită ca o piesă în planul lui Alexandru. Când Margareta a auzit vestea, a fost devastată. Întotdeauna l-a considerat pe Alexandru un nepot iubitor, dar acum îi vedea adevărata față.

Margareta a decis să ia măsuri. A contactat un agent imobiliar și și-a pus casa pe piață. În câteva săptămâni, a găsit un cumpărător. A vândut casa la un preț bun și s-a mutat într-o comunitate pentru seniori, unde putea să-și petreacă anii de aur fără povara întreținerii unei case mari.

Când Alexandru a aflat, a fost furios. „Cum ai putut să ne faci asta, bunico?” a strigat el la telefon. Margareta i-a răspuns calm: „Am făcut ce trebuia să fac. Nu poți să aștepți ca cineva să moară pentru a-ți rezolva problemele. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru propria viață.”

Alexandru și Ana au rămas într-o situație dificilă. Nu au avut de ales decât să-și caute un loc propriu. Au ajuns să închirieze un apartament mic, care era și mai înghesuit decât locul Elenei. Povara financiară a afectat căsnicia lor și se certau des despre bani și viitorul lor.

Copiii au simțit tensiunea și au devenit mai retrași. Andrei, cel mai mare, a început să aibă probleme la școală. Ioana, care era de obicei veselă, a devenit tăcută și posomorâtă. Maria, cea mai mică, nu înțelegea ce se întâmplă, dar simțea stresul din aer.

În final, planul lui Alexandru a eșuat spectaculos. În loc să moștenească o casă, a pierdut respectul familiei și și-a pus propria căsnicie în pericol. Margareta, pe de altă parte, a găsit pace și fericire în noua ei comunitate, înconjurată de prieteni și activități care îi aduceau bucurie.