La fiecare reuniune de familie, sora mea, care se apropie de cincizeci de ani și este încă singură, devine centrul atenției. Tatăl nostru se comportă ca și cum nu ar avea nicio influență asupra alegerilor ei, dar prezența lui este copleșitoare. De fiecare dată când încerc să discut despre asta, el schimbă subiectul. Sora mea, Emilia, este cu opt ani mai mare decât mine.
Soacra mea, Elena, are 50 de ani. Este o femeie vibrantă și atrăgătoare, care adoră coafurile și rochiile la modă și își menține silueta subțire cu meticulozitate. A divorțat de tatăl soțului meu, Andrei, cu ani în urmă și a decis să-și dedice viața singurului ei fiu, Andrei. Elena locuiește în suburbii, dar se simte de parcă ar locui chiar lângă noi.
Mă gândesc să schimb locul de muncă, dar soțul meu și fiica mea se opun. Ar trebui să-i ascult? Am crescut într-o familie de clasă medie unde părinții mei câștigau întotdeauna suficient pentru a ne susține. Mi-au oferit sfaturi și au încercat să mă îndrume în direcția corectă, dar am avut întotdeauna un spirit rebel. Credeam că știu mai bine. Și s-a dovedit
