Fosta soție a soțului meu cere mai mulți bani în afara pensiei alimentare. Cum să ne descurcăm cu ea?
Credeam că Elisei și cu mine ne-am aranjat totul când ne-am căsătorit. Amândoi eram conștienți de obligațiile care decurgeau din trecutul său, inclusiv plățile de pensie alimentară către fosta sa soție, Claudia, pentru fiica lor, Mădălina. Inițial, totul părea să meargă bine. Elisei era implicat în susținerea Mădălinei, iar noi amândoi voiam ce era mai bine pentru ea. Cu toate acestea, nu a durat mult până când Claudia a început să ceară mai mult.
La început, cererile păreau rezonabile. Claudia argumenta că costurile vieții au crescut și că Mădălina are nevoie de mai mult decât ceea ce acopereau pensiile alimentare. Elisei, dorind să asigure bunăstarea fiicei sale, a fost de acord cu unele cheltuieli suplimentare. Dar, cu timpul, cererile Claudiei au devenit tot mai frecvente și mai mari. Ea insista că pensia alimentară ar trebui să acopere doar nevoile de bază ale Mădălinei, cum ar fi mâncarea și îmbrăcămintea, iar tot ce era în plus – materiale școlare, activități extrașcolare, cheltuieli medicale – ar trebui să fie acoperite separat.
Elisei a încercat să o convingă pe Claudia, explicând că plățile de pensie alimentară au fost calculate pe baza veniturilor sale și au fost menite să acopere toate nevoile Mădălinei. A mers chiar atât de departe încât să-i arate bugetul său, subliniind cât de mult își întindea finanțele pentru a satisface cererile ei. Dar Claudia a fost neclintită. Ne-a acuzat că nu ne pasă de viitorul Mădălinei și a amenințat cu acțiuni legale dacă nu ne conformăm cererilor ei.
Simțindu-ne captivi și frustrați, Elisei și cu mine am căutat sfatul legal. Avocatul nostru ne-a informat că acordul de pensie alimentară este legal obligatoriu și că orice modificări trebuie să fie aprobate de un judecător. Ne-a sugerat să documentăm toate cererile Claudiei și răspunsurile noastre și să ne pregătim pentru posibilitatea de a ne prezenta în fața instanței.
Lunile au trecut, iar situația doar s-a înrăutățit. Cererile constante ale Claudiei au pus o presiune asupra căsniciei noastre. Elisei era sfâșiat între responsabilitatea sa față de Mădălina și viața cu mine. Finanțele noastre erau întinse la maximum, iar stresul rezultat din conflictul continuu ne afecta pe amândoi.
În cele din urmă, ne-am găsit în fața instanței, luptând într-o bătălie care părea să nu aibă sfârșit. Judecătorul a analizat cazul, luând în considerare plățile de pensie alimentară, veniturile lui Elisei și cererile Claudiei. După ce a părut o eternitate, judecătorul a decis că plățile de pensie alimentară sunt suficiente și că orice cheltuieli suplimentare ar trebui să fie împărțite în mod egal între Elisei și Claudia.
Claudia a fost furioasă pe decizie. Ne-a acuzat că manipulăm sistemul și a jurat că acesta nu este sfârșitul. Ieșind din sala de judecată, nu am putut să nu simt că această victorie a fost goală. Lupta legală ne-a epuizat – financiar și emoțional – și știam că resentimentele Claudiei vor duce doar la mai multe conflicte în viitor.
Elisei și cu mine ne-am întors acasă, epuizați și nesiguri cu privire la ce va aduce viitorul. Am câștigat bătălia, dar la ce preț? Tensiunea constantă și luptele au afectat relația noastră, și nu puteam scăpa de sentimentul că acesta încă nu este sfârșitul. În ciuda eforturilor noastre cele mai bune, părea că nu putem scăpa de umbra trecutului lui Elisei.