Am crezut că fiul meu, Vlad, va fi sprijinul meu la bătrânețe, dar după ce am semnat actele pe care mi le-a pus în față, am rămas fără casă și fără nimic. Povestea mea este despre durerea trădării din partea propriei familii, despre cum am pierdut totul și despre drumul greu spre regăsirea demnității. Încerc să înțeleg unde am greșit și dacă mai pot avea încredere în oameni.
Mă numesc Irina și, după un divorț dureros, am rămas fără casă, fără familie și fără încredere în mine. În timp ce încerc să-mi reconstruiesc viața și să cred din nou în iubire, mă lupt cu fricile trecutului care nu mă lasă să respir. Povestea mea este despre pierdere, regăsire și întrebarea dacă voi putea vreodată să am din nou încredere în oameni și în mine însămi.
Într-o seară de toamnă, stăteam pe banca din fața casei mele, privind cum lumina apusului se strecura printre crengile nucului bătrân. Casa nu-mi mai aparținea, iar eu eram doar o umbră printre amintiri. Povestea mea e despre pierdere, familie și speranța care se naște chiar și atunci când totul pare pierdut.
