Într-o dimineață ploioasă, am fugit din casa în care credeam că voi fi fericită, lăsând în urmă un soț și o soacră care nu m-au înțeles niciodată. Povestea mea este despre curajul de a spune „ajunge”, despre vinovăție și despre speranța că undeva, departe de trecut, pot găsi liniștea pe care o merit. Încă mă întreb dacă am făcut bine sau dacă am rănit prea mult, dar știu că nu mai puteam rămâne acolo.
Am trăit ani de zile într-un mariaj toxic, dominat de o soacră autoritară și de tăcerea soțului meu, Rareș. Într-o noapte de iarnă, am decis să-mi iau viața în propriile mâini și să plec, lăsând în urmă tot ce credeam că înseamnă familie. Acum, într-o garsonieră străină, mă întreb dacă am făcut alegerea corectă și dacă voi reuși vreodată să mă regăsesc.
Am petrecut o săptămână locuind în apartamentul fiicei mele și am realizat rapid adâncimea problemelor ei maritale. În spatele fațadei ei vesele se ascundea o căsnicie tulburată. Căsnicia mea a avut suișuri și coborâșuri, dar întotdeauna ne-am tratat cu respect. Această poveste explorează realitatea dureroasă a descoperirii suferinței fiicei mele și deciziile dificile care au urmat.
Mă tot întreb, ce e în neregulă cu mine? Unele femei de vârsta mea își deschid propriile afaceri, altele călătoresc în lume, iar altele au grijă de ele însele.
