Am trecut printr-un divorț dureros și am fost nevoită să mă confrunt cu încercările fostului soț și ale soacrei mele de a-mi întoarce fiul împotriva mea și a noului meu partener. Am trăit zile în care am simțit că pierd totul, dar am descoperit că sinceritatea și dragostea pot vindeca răni adânci. Povestea mea este despre curaj, răbdare și puterea de a nu renunța la cei pe care îi iubești.
Am trăit ani de zile sub controlul soacrei mele, într-o căsnicie în care vocea mea nu conta. După divorț, lupta adevărată a început: fostul soț și soacra au încercat să-mi ia fiul, să-l întoarcă împotriva mea și a noului meu partener. Dar dragostea de mamă și curajul m-au ajutat să nu cedez și să-mi recâștig copilul.
Mă numesc Irina și după treisprezece ani de căsnicie cu Vlad, am ajuns să mă simt invizibilă în propria mea casă. Am luptat să-mi păstrez demnitatea și să-mi recâștig copilul, dar fiecare zi a fost o bătălie cu mine însămi, cu el și cu prejudecățile celor din jur. Povestea mea este despre durerea despărțirii, despre lupta pentru custodie și despre regăsirea propriei valori într-o lume care judecă prea ușor.
Mă numesc Irina și viața mea a luat o întorsătură neașteptată atunci când am descoperit că mama mea și fostul meu soț, Radu, s-au aliat împotriva mea în lupta pentru custodia fiicei mele, Ana. M-am simțit prinsă între două persoane pe care le-am iubit cel mai mult, iar fiecare zi a devenit o bătălie pentru a-mi păstra demnitatea și a-mi proteja copilul. Povestea mea este despre trădare, curaj și întrebarea dacă sângele chiar este mai gros decât apa.
Relațiile intergeneraționale sunt la fel de vechi ca timpul. Unii oameni sunt suficient de norocoși să aibă părinți care îi susțin în toate modurile posibile de-a lungul vieții. Alții se luptă să se înțeleagă cu copiii lor. Indiferent de situație, vor exista întotdeauna anumite probleme între două sau chiar trei generații. Această poveste este o mărturie a acelei complexități.
Relațiile intergeneraționale sunt la fel de vechi ca timpul. Unii oameni sunt suficient de norocoși să aibă părinți care îi susțin în toate modurile posibile de-a lungul vieții. Alții se luptă să se înțeleagă cu copiii lor. Indiferent de situație, vor exista întotdeauna anumite probleme între două sau chiar trei generații. Această poveste este o mărturie a acelei complexități.
Săptămâna trecută a fost a doua aniversare a fiicei mele, Nora. Spre deosebire de tatăl ei, Ion, care a uitat complet de ziua specială, mama lui, Petronela, și-a amintit și a dorit să o viziteze. I-am spus că poate veni; ce rău ar putea să facă? A adus bani, o jucărie și niște dulciuri. Am mers la plimbare în parc și apoi înapoi la casa mea. Atunci lucrurile au luat o întorsătură neașteptată, a lamentat Gianna, în vârstă de 30 de ani.
