Crescând într-o gospodărie modestă, unde lupta tatălui meu cu dependența a umbrit nevoile noastre, eu, Ecaterina, am găsit alinare în visurile mele despre un viitor mai bun. Mama mea, Teodora, a îndurat realitatea noastră aspră, dar eu tânjeam după evadare. După absolvirea liceului, am profitat de oportunitatea de a urma studii superioare într-un oraș plin de viață, lăsând în urmă umbrele trecutului meu. Totuși, întorsăturile neprevăzute ale vieții m-au condus pe un drum al deziluziei, provocând esența însăși a legăturilor familiale.