Sunt Irina și, după ani de încercări și dezamăgiri, am devenit mamă la aproape 40 de ani. Acum, când fiul meu, Vlad, vrea să se căsătorească cu Ana, fata de lângă noi, mă simt prinsă între dragostea pentru el și teama că va repeta greșelile trecutului nostru familial. Povestea mea e despre sacrificiu, frică și curajul de a lăsa copilul să-și urmeze propriul drum.
Am crescut într-o familie unită, dar după moartea tatălui, totul s-a schimbat. Între mine și fratele meu, Vlad, s-au născut tensiuni, iar mama a încercat să ne țină împreună, ascunzând propriile sacrificii. Povestea mea este despre curaj, pierdere și dorința de a fi înțeleasă, chiar și atunci când adevărul doare.
Într-o noapte ploioasă, după o tură epuizantă la spital, am trecut pe lângă o barieră de poliție fără să bănuiesc că viața mea urma să se schimbe pentru totdeauna. Câteva minute mai târziu, am primit un telefon care mi-a sfâșiat sufletul: fiul meu, Vlad, fusese victima unui accident chiar acolo, sub ochii mei orbiți de oboseală și grabă. Povestea mea este despre vină, neputință și încercarea de a găsi iertare într-o lume care nu-ți oferă răspunsuri.
Povestea mea începe într-o seară tensionată, când am aflat că soțul meu, Radu, ascundea de luni bune un secret care avea să ne zdruncine familia. Am trecut prin certuri, tăceri apăsătoare și momente de disperare, încercând să găsesc răspunsuri și să-mi păstrez echilibrul pentru fiica noastră, Ilinca. În tot acest timp, am descoperit cât de greu este să repari ceea ce s-a rupt și cât de mult doare să nu mai recunoști omul de lângă tine.
