În multe familii românești cu mai mulți copii, un scenariu comun se desfășoară: un copil devine favorit al unuia sau ambilor părinți, în timp ce celălalt se simte neglijat și nesprijinit. Acesta a fost cazul în familia noastră. Toată lumea îl adora pe Andrei, iar eu eram outsider-ul. Mama mea a spus odată
Niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să simt resentimente față de mama și fratele meu. Am fost crescut să fiu diferit. Dar viața s-a desfășurat într-un mod care mă face să nu pot scăpa de sentimentul de nedreptate. Ce ar trebui să fac în această situație? Nu pot lua o decizie pe cont propriu. Am crescut într-o familie unită, dar acum totul pare diferit.
Am o fiică de 10 ani din prima mea căsătorie și un fiu de 5 ani cu actualul meu soț. Tradiția soacrei mele de a favoriza cel mai mic nepot provoacă tensiuni și resentimente în familia noastră.
Trebuie fie să locuiesc cu părinții mei în aceeași casă, fie să cheltuiesc bani proprii pentru a închiria un apartament de la străini. Mama, desigur, îl susține pe fratele meu și îmi interzice să fac orice schimbare.
Spre deosebire de mulți, soțul meu Bogdan nu se preface neajutorat când este răcit. Chiar și cu o răceală, tot mergea să facă cumpărături. Dar când a căzut grav bolnav, favoritismul evident al mamei sale față de fratele său, Andrei, m-a lăsat pe mine marginalizată și a schimbat pentru totdeauna dinamica familiei noastre.
Este un lucru ciudat, să observ incapacitatea mamei mele de a se bucura de succesul fiicei sale. Înțeleg că viața personală a surorii mele nu a decurs așa cum spera, dar asta cu siguranță nu e vina mea. Crescând, mama a făcut întotdeauna distincții între noi. Sora mea, fiind cea mai mică, era cea răsfățată, iar cumva, eu eram întotdeauna ținut responsabil pentru greșelile ei. În ciuda eforturilor mele
Adrian are un fiu, Ionuț, din căsătoria anterioară, și îl răsfață cu afecțiune și atenție. Între timp, fiica lui și a Anei, Alexandra, se simte adesea neglijată. În ciuda eforturilor Anei de a umple golul, tratamentul inegal al lui Adrian creează o ruptură în familie, lăsând cicatrici emoționale durabile.
