Într-o noapte rece de noiembrie, singură și speriată, am început să nasc pe holurile unui bloc de birouri din București, unde lucram ca femeie de serviciu. În acele clipe de disperare, am descoperit că bunătatea poate veni de unde te aștepți mai puțin, iar viața mea s-a schimbat pentru totdeauna. Povestea mea este despre curaj, rușine, familie și puterea de a cere ajutor.
Mă numesc Ana și am crescut fără părinți, într-un sistem care m-a învățat să nu am așteptări. Ajunsă pe un pat de spital, abandonată de toți, am întâlnit-o pe tanti Viorica, femeia de serviciu care mi-a redat speranța. Povestea noastră vorbește despre curaj, sacrificiu și despre cum dragostea poate răzbate chiar și prin cele mai reci coridoare ale unui spital românesc.
Într-o dimineață tensionată, am fost prinsă în mijlocul unui conflict între colegii mei și femeia de serviciu, tanti Viorica. Povestea mea vorbește despre respect, vinovăție și consecințele pe care le aduc deciziile noastre, chiar și atunci când credem că nu contează. Am învățat că uneori o glumă nevinovată poate lăsa urme adânci, iar iertarea nu vine întotdeauna ușor.
