„Am Vrut să Îmi Las Fiul cu Soacra Mea”: Nu Voi Uita Niciodată Răspunsul Ei
Așteptam momentul în care soacra mea va începe să se amestece în viețile noastre și să îmi impună regulile ei. În timp, a început să ne viziteze ca oaspete. Ne suna
Așteptam momentul în care soacra mea va începe să se amestece în viețile noastre și să îmi impună regulile ei. În timp, a început să ne viziteze ca oaspete. Ne suna
Nu pot spune că sunt complet epuizată, dar vreau să trăiesc pentru mine. Sunt încântată să am timp liber pe care să-l dedic propriilor mele interese.
Îi ador pe nepoții mei, Andrei și Clara. Sunt copii minunați, dar nora mea, Georgiana, îi crește prost. Ea crede în răsfățul lor. De fiecare dată când îi vizitez, casa este haotică cu țipetele și alergatul lor. Încerc să îi corectez, dar ei spun mereu că mama lor le permite. Și Georgiana intervine imediat pentru a
La început, am încercat să o mulțumesc, dar apoi am realizat că era inutil. Când ne-am mutat în propria noastră casă, lucrurile s-au înrăutățit.
Ana și sora soțului ei, Elena, nu s-au înțeles niciodată. Din momentul în care Ana a devenit parte din familie, a realizat că nu este binevenită. În ciuda eforturilor sale de a repara relațiile și de a aplana conflictele, părea că se lovește de un zid de cărămidă. Lucrând la o clinică locală, Ana era mereu persoana la care apelau rudele soțului pentru nevoile lor medicale, dar când ea a avut nevoie de sprijin, nimeni nu a fost acolo pentru ea.
Ea insistă ca fostul ei soț să își susțină copilul în mod egal. Nu o deranjează că eu câștig bani pentru propriul meu copil? Nu mă bazez pe soțul meu pentru tot!
Anul trecut, vecina mea s-a îmbolnăvit. Din cauza bolii, a fost nevoită să stea la pat cea mai mare parte a timpului. Fiica doamnei Popescu, Elena, locuiește cu familia ei în oraș. Nu o vizitează des pe mama sa pentru că Elena a născut recent al doilea copil. Locuiește într-un apartament mic, fără spațiu suplimentar pentru mama sa în vârstă. Doamna Popescu mă suna des și mă întreba dacă o pot ajuta.
Iată situația. Când fiica mea, Ioana, a avut primul copil, am făcut tot ce am putut pentru a ajuta: am stat cu bebelușul, am plimbat, am hrănit și chiar am făcut rufe. Am vrut să-i ofer Ioanei șansa de a se odihni, știind cât de greu este să ai grijă de un bebeluș. Cu toate acestea, ajutorul meu a început să fie considerat o obligație. Ioana și soțul ei, Andrei, au început să presupună că voi fi mereu disponibilă.
Întreabă pe oricine din cercul nostru despre Elena, și probabil că vor lăuda generozitatea și disponibilitatea ei de a ajuta pe oricine are nevoie. Totuși, în cadrul familiei noastre, „ajutorul” ei adesea duce la mai mult haos decât ușurare. După ani de căsătorie cu Mihai, am ajuns să mă tem de intervențiile ei, care de obicei complică și mai mult viețile noastre.
Totul părea în regulă până când soacra mea a venit cu o nouă idee. Soțul meu, Andrei, are un frate mai mic, Cristian, care acum are șaptesprezece ani. Fiind cel mai mic din familie, Cristian a fost mereu răsfățat de mama lor, Valentina.
O soacră dornică de a ajuta activ o familie tânără, dar pe măsură ce dinamica se schimbă cu sosirea unui nou-născut, intențiile ei, deși bine intenționate, s-ar putea să nu fie întotdeauna în concordanță cu nevoile familiei, ducând la consecințe neprevăzute.
Câți ani are fata cea mare? Cea mică tocmai a început grădinița? – Cea mare, Raluca, are 6 ani și încă este la grădiniță. Ioana este pe punctul de a pleca la muncă.