În timpul celei mai grele încercări din viața mea, nașterea fiului nostru, am fost rănită nu doar de durere, ci și de cuvintele soțului meu, Radu. Criticile lui m-au făcut să mă simt singură și neînțeleasă, dar am găsit în mine o forță pe care nici eu nu o bănuiam. Această poveste este despre curaj, demnitate și despre cum am învățat să cer respectul pe care îl merit.
Într-o noapte de iarnă, soțul meu Vlad mi-a spus, cu voce rece, că are nevoie de o pauză și că ar fi mai bine să merg cu fetița noastră nou-născută la părinții mei. Povestea mea e despre epuizare, singurătate și lupta de a-mi regăsi demnitatea când familia se destramă exact când ai cea mai mare nevoie de sprijin. Întrebarea care mă bântuie este: cât de mult putem duce singuri, când cei pe care îi iubim aleg să plece?
Sunt Eliana și, după nașterea fiicei mele, Mara, am fost prinsă între dorința mamei mele de a mă ajuta și opoziția categorică a soacrei mele. Povestea mea e despre tensiuni, neînțelegeri și sacrificii, dar și despre curajul de a-mi apăra familia. Încă mă întreb dacă am făcut alegerea corectă sau dacă, în încercarea de a mulțumi pe toată lumea, nu m-am pierdut pe mine însămi.
Într-o noapte de iarnă, viața mea s-a schimbat pentru totdeauna când am adus-o pe lume pe Eva, într-un mod pe care nici nu mi l-aș fi putut imagina. Povestea mea este despre curaj, disperare și puterea de a merge mai departe atunci când totul pare pierdut. Între conflicte de familie, lipsuri materiale și o naștere neașteptată, am descoperit ce înseamnă cu adevărat să fii mamă.
Când s-au mutat pentru prima dată, noua vecină, Carla, era deja în al treilea trimestru de sarcină. Andrei și Carla au terminat în grabă renovarea micii lor garsoniere pentru a fi pregătiți pentru venirea primului lor copil. Dar pe măsură ce dinamica familiei s-a complicat cu aranjamentele de locuit, tensiunile au crescut.
