Sunt Ioana, asistentă medicală într-un spital din București. Povestesc despre relația tensionată dintre o pacientă vârstnică, doamna Maria, și fiica ei, Ana, care a scos la iveală durerea singurătății și a neglijenței familiale. Această experiență m-a făcut să mă întreb cât de des uităm de cei dragi atunci când au cea mai mare nevoie de noi.
Când frații Andrei și Ana moștenesc o livadă neîngrijită de la bunica lor dintr-un sat din România, se luptă să o readucă la gloria de altădată. Pe măsură ce se confruntă cu provocări tot mai mari și conflicte personale, învață că nu toate moștenirile de familie pot fi salvate.
După ce mama mea a murit, tatăl meu nu a putut face față și s-a refugiat în alcool. Am fost lăsată să mă descurc singură. Nu aveam mâncare și haine curate. În cele din urmă, am fost trimisă în asistență maternală, dar mama vitregă m-a adus înapoi acasă.
Fratele meu a decis să-și crească singur cei trei copii după ce soția lui l-a părăsit pentru un coleg. De atunci, nu a mai dorit să intre într-o nouă relație. Fratele meu are studii superioare și deține chiar două diplome. De profesie, este bucătar. De când îmi amintesc, a lucrat în diverse cafenele și restaurante. Întotdeauna le-a cumpărat copiilor săi cele mai bune lucruri. Îi mulțumeau, dar cereau mereu mai mult.
După ce mama mea a murit, tatăl meu nu a putut face față și s-a refugiat în alcool. Am fost lăsată să mă descurc singură. Nu aveam mâncare și haine curate. În cele din urmă, am fost trimisă în asistență maternală, dar mama vitregă m-a adus înapoi acasă.
Tata nu a putut face față pierderii ei, așa că s-a refugiat în alcool. A trebuit să mă descurc singură. Nu aveam mâncare. Nu aveam haine curate.
Odată, am citit relatarea sfâșietoare a unei femei care se simțea invizibilă în propria căsnicie din cauza dezinteresului soțului ei față de aspectul ei fizic. Această poveste mă rezonă profund. Soțul meu, Tudor, a început să se îngrașe după ce ne-am căsătorit. I-am sugerat plimbări matinale și o alimentație mai sănătoasă, dar el nu a arătat niciun interes în a face un efort. Aceasta este povestea despre cum căsnicia noastră s-a prăbușit sub greutatea neglijenței și indiferenței.
Într-o dimineață rece de toamnă, Mihaela a dat peste un băiat care se juca singur în parc. Povestea lui era sfâșietoare. Mihaela și soțul ei, Robert, au luat decizia curajoasă de a interveni, dar călătoria lor a fost plină de provocări neașteptate. Privindu-l pe Ionuț din fereastră, jucându-se neobosit pe leagăn, Mihaela nu a putut să reziste unui profund sentiment de responsabilitate. În seara aceea, când Robert s-a întors de la muncă, și-a găsit soția copleșită, semn că începea o călătorie tumultuoasă pe care nu o vor uita niciodată.
