Am plecat din satul meu liniștit pentru a-mi vizita fiul și nora în oraș, așteptându-mă la o vacanță relaxantă. În schimb, m-am trezit prinsă în treburi casnice nesfârșite, fără să primesc măcar un mulțumesc. Această experiență m-a făcut să reflectez asupra relațiilor de familie și a tăcerii care uneori apasă mai greu decât cuvintele.
Povestea mea începe într-un sat liniștit, unde fiecare colț era familiar și confortabil. Mutarea la oraș pentru facultate a fost un șoc cultural, plin de provocări și momente de introspecție. Am învățat să mă adaptez și să îmi găsesc locul într-o lume complet diferită.
Am fost șocat de îndrăzneala ei, dar am încercat să trec peste, nevrând să fac o scenă. Totuși, ultima picătură a fost când Zoey mi-a sugerat să vând apartamentul din oraș și să mă mut înapoi la țară pentru a „sprijini familia”. Această sugestie nu doar că era ridicolă, dar era și plină de un simț al dreptului care m-a revoltat.
