Scriu aceste rânduri cu lacrimi în ochi, amintindu-mi cum am pierdut-o pe mama când eram copil, iar apoi am găsit alinare la doamna Ileana, vecina care mi-a schimbat viața. Povestea noastră a fost plină de momente grele, certuri, dar și de iubire nemărginită. Acum, după ce doamna Ileana a plecat dintre noi, mă întreb: mai pot eu să duc mai departe ceea ce m-a învățat ea despre bunătate și curaj?
Într-o seară de iarnă, am strigat la mama mea, iar a doua zi nu a mai fost. Povestea mea este despre vinovăție, regrete și încercarea de a găsi iertare după ce am pierdut-o. Încă mă lupt cu întrebarea: cum pot merge mai departe când nu am apucat să-mi cer iertare?
Mă numesc Irina și povestea mea începe într-o seară de toamnă, când am aflat că tatăl meu urma să se recăsătorească la doar un an după moartea mamei. Între conflictele cu noua mea mamă vitregă, relația toxică cu Vlad și căutarea propriei identități, am fost nevoită să mă confrunt cu adevărul despre ce înseamnă cu adevărat fericirea. Povestea mea este despre curajul de a privi dincolo de aparențe și despre lupta de a-mi regăsi echilibrul într-o lume care părea să se destrame.
