Sunt Elena, mama Anei, și am trăit cinci ani între speranță și disperare după ce fiica mea a dispărut fără urmă. Am înfruntat poliția, familia și propriile mele limite, căutând adevărul pe care nimeni nu voia să-l vadă. Povestea mea e despre curaj, vinovăție și întrebarea care mă bântuie: cât de departe ai merge pentru copilul tău?
Mă numesc Sorina Popescu și povestea mea începe într-o noapte de iarnă, când fratele meu, Vlad, a fost acuzat pe nedrept de o crimă pe care nu a comis-o. Am trăit fiecare zi cu sufletul la gură, luptând cu prejudecățile, corupția poliției și cu propria familie care s-a dezbinat sub presiunea comunității. Întrebarea care mă macină și azi este: cât de mult poate schimba o singură acuzație viața unei familii și cât de departe suntem dispuși să mergem pentru adevăr?
Mutându-ne într-o suburbie pitorească din România, am crezut că am găsit casa noastră de vis. Puțin știam că liniștea pe care o căutam va fi spulberată de haosul neîncetat provocat de vecinii noștri. Refugiul nostru pașnic s-a transformat într-un câmp de luptă, iar poliția a devenit o prezență mult prea familiară în viețile noastre.
