Târziu, dar Nu Prea Târziu: Povestea Unei Familii Românești Încercate de Prejudecăți
Eram la masa din bucătărie când am auzit uşa trântindu-se cu nerv. Cei doi băieţi ai mei au rămas în prag, feţele crispate de uimire şi furie, privind spre mine şi spre soţia mea, când ne-am anunţat vestea neaşteptată. Cu o fetiţă pe drum la vârsta la care alţii aşteaptă nepoţi, am simţit pe pielea noastră greutatea judecăţii, a izolării şi, pas cu pas, primele semne fragile de iertare. Povestea noastră e una despre curajul de a reîncepe şi forţa de a trece peste bariere pe care le ridică chiar cei la care ţii.