În ziua nunții mele, mama a rupt promisiunea de a-mi lăsa apartamentul, alegând să rămână ea după divorțul neașteptat. Eu și soțul meu, Vlad, am fost nevoiți să ne mutăm din chirie în chirie, luptând cu nesiguranța și cu resentimentele față de propria mea familie. Acum, încerc să-mi reconstruiesc viața și relația, întrebându-mă dacă visurile chiar merită prețul dezbinării familiale.
Am jurat pe patul de moarte al mamei mele că voi avea grijă de Irina, sora mea cu dizabilități, în schimbul casei părintești. În loc de liniște și recunoștință, am descoperit lăcomie, indiferență și conflicte care au sfâșiat familia noastră. Acum, singur și măcinat de regrete, mă întreb dacă am făcut alegerea corectă sau dacă am pierdut totul pentru o promisiune imposibilă.
Am trăit ani de zile cu povara unei promisiuni nerespectate, care a rupt liniștea familiei mele. Prin credință și rugăciune, am găsit puterea să iert și să merg mai departe, chiar dacă rana trădării încă doare. Povestea mea este despre lupta dintre dreptate și împăcare, și despre cum am învățat să găsesc pacea în mijlocul furtunii.
Într-o zi, mama ne-a spus că a promis bani fratelui meu pentru o mașină, iar noi trebuia să ne descurcăm cu restul. La momentul respectiv, nu ne-am plâns, dar acum, trei ani mai târziu, viața noastră s-a schimbat dramatic. Cu un copil pe drum și planuri de viitor, promisiunea mamei a devenit o povară neașteptată.
