Mă numesc Irina și, după un divorț dureros, am fost surprinsă de invitația neașteptată a fostei mele soacre, doamna Maria. Relația noastră fusese mereu tensionată, iar despărțirea de fiul ei, Vlad, nu făcuse decât să adâncească prăpastia dintre noi. Dar acea după-amiază de toamnă, când am acceptat să-i trec pragul pentru o cană de ceai, mi-a schimbat viața și perspectiva asupra iertării și a legăturilor de familie.
Sunt Elena, am 59 de ani și, după ce soțul meu m-a părăsit pentru o femeie cu 25 de ani mai tânără, am fost nevoită să-mi reconstruiesc viața de la zero. Povestesc cu sinceritate despre trădare, rușine, singurătate și despre cum am găsit forța să mă ridic, invitându-vă să împărtășiți propriile experiențe. Îmi doresc să găsim împreună curajul de a ne reinventa, indiferent de vârstă sau circumstanțe.
După 27 de ani de căsnicie cu Mihai, am simțit că viața mea s-a golit de sens odată ce copiii noștri, Vlad și Irina, au plecat la facultate. Am fost mereu o mamă devotată și o soție grijulie, dar am uitat cine sunt eu cu adevărat. Povestea mea este despre curajul de a-mi regăsi pasiunea pentru pictură și despre cum această renaștere a schimbat totul între mine și Mihai.
Creșterea unui copil, mai ales a unei fiice, înseamnă să-i oferi tot ce e mai bun. Soțul meu și cu mine am realizat acest lucru aproape simultan. Ana s-a născut târziu în viețile noastre și știam că nu voi mai avea alți copii. Așa că, chiar și în timp ce eram în spital într-o stare destul de instabilă, repetam același lucru: cumpărați cele mai bune scutece și
