Mă numesc Mariana și povestea mea începe cu o valiză veche, o fetiță de șapte ani și un vis amar. Am plecat din România după un divorț dureros, sperând să pot oferi fiicei mele, Irina, o viață mai bună. Douăzeci de ani mai târziu, mă întreb dacă sacrificiul meu a meritat și dacă nu cumva am pierdut tot ce era mai important: rădăcinile, liniștea și dragostea adevărată.