„Neatenția Surorii Mele Aproape M-a Făcut Să Îmi Pierd Jobul”

Sora mea, Andreea, a fost întotdeauna cea lipsită de griji și spontană din familie. Când eram mici, năzbâtiile ei erau adesea trecute cu vederea ca fiind distracții inofensive. Dar pe măsură ce am crescut, lipsa ei de responsabilitate a început să aibă consecințe mai serioase. Am crezut că în cele din urmă se va maturiza, dar m-am înșelat.

Lunea trecută a fost o zi crucială pentru mine la muncă. Aveam o prezentare importantă care ar fi putut duce la o promovare. Soțul meu, Mihai, avea și el o întâlnire importantă cu un nou client care ar fi putut aduce afaceri semnificative companiei sale. Amândoi știam că nu ne putem permite distrageri.

Andreea stătea cu noi de câteva săptămâni în timp ce își căuta un nou apartament. Își pierduse jobul anterior din cauza întârzierilor constante și acum încerca să-și revină. În ciuda situației ei, nu părea să ia nimic în serios.

Cu o seară înainte de marea mea prezentare, Andreea m-a întrebat dacă poate împrumuta mașina mea pentru a ieși cu niște prieteni. Am ezitat, dar în cele din urmă am fost de acord, cu condiția să se întoarcă până la ora 22:00. Mi-a promis că va fi acasă la timp.

Ora 22:00 a venit și a trecut, iar Andreea nu era nicăieri. Am sunat-o de mai multe ori, dar nu răspundea. Până la miezul nopții eram disperată. Aveam nevoie de mașina mea pentru a ajunge la muncă a doua zi dimineață și nu îmi permiteam să întârzii. Mihai s-a oferit să mă ducă el, dar întâlnirea lui era în direcția opusă și ar fi fost prea riscant pentru amândoi.

În cele din urmă, la ora 2:00 dimineața, Andreea a intrat pe ușă, clar intoxicată. Mi-a aruncat cheile și a mormăit ceva despre cât de bine s-a distrat. Eram furioasă, dar prea obosită pentru a mă certa. Mi-am setat alarma pentru ora 6:00 și m-am dus la culcare, sperând că încă mai pot salva situația.

Când alarma a sunat, am întins mâna după telefon și am văzut un mesaj de la Andreea: „Scuze, am împrumutat din nou mașina ta în această dimineață. Revin curând.” M-a cuprins panica. Am sunat-o imediat, dar apelul a intrat direct în mesageria vocală. Nu aveam altă opțiune decât să chem un taxi, care a întârziat să ajungă.

Când am ajuns la muncă, eram deja cu 30 de minute întârziere. Șeful meu nu era deloc mulțumit. Prezentarea începuse deja fără mine și absența mea a fost observată de toată lumea din sală. Am încercat să explic situația, dar suna ca o scuză slabă. Șeful meu mi-a spus că vom discuta despre viitorul meu în companie mai târziu în acea săptămână.

Ziua lui Mihai nu a fost nici ea mai bună. A trebuit să reprogrameze întâlnirea deoarece m-a dus pe mine pe jumătate de drum înainte să realizeze că nu va ajunge la timp. Clientul lui nu a fost mulțumit și a decis să își ducă afacerea în altă parte.

Când Andreea s-a întors acasă în jurul prânzului, s-a comportat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. „Scuze, am dormit prea mult,” a spus ea nonșalant. Nu-mi venea să cred cât de nepăsătoare era. Mihai și cu mine eram pe punctul de a ne pierde joburile din cauza iresponsabilității ei.

Mama noastră, care a fost întotdeauna cea mai mare apărătoare a Andreei, a încercat să minimalizeze situația. „E tânără; va învăța,” a spus ea. Dar de data aceasta era prea mult. Mihai și cu mine am decis că Andreea trebuie să își găsească imediat un alt loc unde să stea.

Săptămâna următoare a fost tensionată. Șeful meu a decis să îmi mai dea o șansă, dar mi-a spus clar că orice altă greșeală va duce la concediere. Compania lui Mihai a reușit să găsească un alt client, dar a durat săptămâni de muncă grea pentru a compensa afacerea pierdută.

Andreea s-a mutat și și-a găsit un loc cu niște prieteni. De atunci nu am mai vorbit prea mult. E greu să ierți pe cineva când acțiunile lor aproape te-au costat tot ce ai muncit pentru.